‘’ Este o întrebare foarte interesantă, pentru că cei mai mulți oameni au impresia că nu contează, oricum mâncarea se amestecă în stomac. Da, se amestecă și da, pancreasul “aruncă” în joc toate tipurile de enzime deodată. Ba chiar și vezica biliară vine cu partea ei de “muncă”, pentru digestia finală a grăsimilor.
Totuși, alimentele pe care noi le mâncăm au nevoie de pH și enzime diferite pentru a se digera optim. De asemenea, ele au un impact diferit asupra glicemiei, sațietății, microbiomului (florei intestinale).
Ordinea este așa:
- Carnea, peștele (sau sursele de proteine): primele. De ce? Au nevoie de nivelul maxim de acid din stomac pentru ca digestia să înceapă bine. Deși acidul pare personajul negativ atunci când vine în sus (boala de reflux) el este esențial în digestie.
- Salatele, frunzele, legumele: locul doi. Pentru că deja digestia cărnii a fost activată și acum se poate “tampona” acidul fără a afecta digestia.
- Garnitura de carbohidrați (orez, paste, cartofi, porumb etc.): ultimele. Deja fibrele din salate și legume sunt “pe traseu” iar împreună cu sursa de acid din salată (oțet, lămâie) vor reduce seminificativ impactul glicemic și insulinic. Un lucru absolut esențial pentru a preveni “bolile omului modern”.
Bineînțeles, în final contează și cantitățile totale, modul de preparare, masticația. Dar această metodă îți permite să reduci balonările, să controlezi mai bine caloriile (să mănânci mai puțin) și să ai un tranzit intestinal optim.’’, explică nutriționistul Cristian Mărgărit, pe site-ul său.
