Nicolae Ciucă a făcut bilanțul celor 7 luni de guvernare și a anunțat numai reușite. A început, însă, pledoaria cu o scuză bazată pe pandemia de coronavirus, perioada în care a preluat mandatul de premier:
”Am preluat responsabilitatea guvernării în urmă cu șapte luni, într-un moment în care economia era afectată de doi ani de pandemie, iar românii aveau nevoie de măsuri ferme care să le aducă siguranță.
Am trecut împreună peste criza sanitară, am stabilizat criza energetică, iar acum gestionăm și avem sub control efectele pe care România, asemenea multor state, le resimt ca urmare a războiului din Ucraina.
Am acționat coordonat la nivelul Guvernului și Coaliției de Guvernare, în strânsă colaborare cu președintele României.
Programul de Guvernare cu care am pornit la acest drum are ca principii de bază transparenţa, rezilienţa, stabilitatea, echitatea şi eficienţa, prin aplicarea cărora punem în centrul preocupărilor noastre cetățeanul.”
Raportul pare interminabil, la prima vedere, atât de lung încât orice cititor se pierde în detalii până la final. Ciucă a vorbit despre toate investițiile, din toate domeniile de activitate, despre creșterea pensiilor, a salariilor, a tichetelor de masă, despre păstrarea cotei unice de impozitare, despre investiții off-Shore, despre o așa-zisă creștere economică a României, despre un volum mare de finanțare pentru modernizarea României, despre… multe.
Pe scurt, evaluarea a ieșit foarte bine, toți miniștrii Guvernului sunt pe plus în ochii premierului, iar executivul este „minunat”.
Oare noi, cetățenii de rând, înțelegem greșit lucrurile sau ei, guvernanții, trăiesc într-o realitate paralelă?
