Începutul întregirii neamului românesc
La 24 ianuarie 2022 se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române sau „Unirea Mică”, așa cum i se mai spune. Acest eveniment este considerat a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Într-un context european complicat, românii au avut o șansă istorică după Războiul din Crimeea, pierdut de ruși. După discuții și negocieri prin cancelariile europene, Marile Puterii garante au permis ca românii din Moldova și Țara Românească să își desemneze, prin alegeri, domnitorii.
Rațiunea, destinul, calculele diplomatice, șansa au făcut ca românii să aleagă același domnitor în ambele țări, devenite Principatele Române, Alexandru Ioan Cuza.
Cum nu se specifica nimic referitor la posibilitatea ca aceeași persoană să fie aleasă în ambele țări, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.
Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată și prima constituție. 18 ani mai târziu, 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu (fost Prim Ministru al lui Cuza) proclama independența României, iar peste 59 de ani, 1918, prin unirea României cu Transilvania, se încheie un proces complex de reîntregire a tuturor românilor si de înfăptuire a statului național unitar român.